Informatori din toate bisericile, paziți-vă!

Foarte instructiva aceasta emisiune cu securitatea si biserica.  Cel mai mult mi-a placut caracterul dumitrescian al domnului cristian care ne transmite ca noi, asa cum ne-nvata sora white, trebuie sa iubim pacatosul si sa uram pacatul. Adicatelea, sa uram securitatea dar sa-i iubim pe fratii informatori. Buuun. Dar cum sa iubim noi niste anonimi, niste nume de cod, asta-i intrebarea? Eu i-as iubi dar nu pot asa abstract si platonian, am nevoie de niste nume, fotografii si adrese, ca sa-i iubesc pana la capat si cu toata fiinta!

Ori eu sunt intr-o ureche ori am viziuni dar tare mi se pare ca pe fratele cercetator l-am mai intalnit intr-o viata anterioara. Am deja un sentiment de déjà vu ca parca mai demult a scris ceva si pe forumul asta si ca scrie si-n prezent cate ceva si pe blogul domnealui, ceva cu remembering sau cam asa ceva. Si din aceasta ipostaza inedita de cercetator de ziua a saptea, pastrand cu sfintenie dreptul la viata privata a subiectilor cercetati si mistuit de-o pasiune deontologica vecina cu deconspirarea, se pare c-a aruncat pe forum niste docomente pretioase despre presupusi colegi de-ai dumnealui. Intrebare: cum se numeste actiunea de a dezvalui episoade si momente inedite din viata unui coleg si aducerea lui in atentia organelor poporului? Foarte simplu: nota informativa! Sigur, nu dansul informeaza Securitatea, ci Securitatea il infomeaza pe dansul! Iar el la randul lui, intr-un gest de altruism netarmurit, informeaza si poporul. Asa ca adevaratii informatori sunt cei de la CNSAS, cei care l-au si recrutat in prealabil si care-i dau notele informative domnului christian. Unde ajung apoi aceste note, asta chiar nu mai conteaza.

Chestia asta cu cercetarea mi se pare o treaba extraordinara si intrauterina. De ce? Deoarece! Pentru ca deconspirarea nu va avea loc niciodata. Cei mai multi din informatori vechi incep sa cada la datorie rand pe rand, deci ce sa le spui decat sa le fie tarana usoara iar ai mai noi, fie sunt foarte bine acoperiti, adica manaca o supa calda la cantina SRI-ului, fie le e rusine si teama sa spuna c-au jucat poker cu uciga-l crucea si ca si-au pirdut demnitatea la o quinta sparta. Si astora nu le poti ura decat sa le fie dosarul usor!

In concluziune, desi este interesant si captivant demersul domnului cristian mi se pare totusi o actiune la fel de credibila ca si revista solia adevarului prezent. Adica fratele fondator sef al revistei tuna si fulgera impotriva relativizarii pazirii sabatului in era post-comunista, in timp ce domnia sa pe vremea cand era sef in epoca de aur, prezenta sabatul ca fiind o gaura neagra a universului adventist. Asta da reforma si revolutie!

Salvarea pinguinilor!

Din ciclul “pinguini din toate marile, uniti-va!”, ne-a lovit pseudoistoria de la nivelul 30 al marii ratiunilor si ne-ntreaba disperata ce-au facut pinguinii in ultimii 6000 de ani, cine a tras in ei la revolutie, si de ce nu i-a luat Noe in corabie.

Recunosc, la intrebarea asta nu m-am gandit niciodata, dilema asta nu mi-a albit firele din barba, iar acest puzzle existentialist nu m-a fascinant pana acum. Dar acum, gata, trebuie sa gasesc solutia la cimilitura asta, altfel o sa merg ca pinguinii de suparare!

Prima problema ridicata de istoria asta pseudo este ca Noe se afla in Palestina iar acolo era cald ca si acum iar pinguinii nu ieseau la inventar deoarece se aflau mult mai la nord, unde se bateau cu vikingii pentru niste locuri pe croaziera cu balena…

A doua problema este ca potopul asta a fost atat de universal incat a inghitit tot pamantul, deci n-au scapat nici pinguinii de la polul nord. De migratie nici nu poate fi vorba, ca pana ajungeau pinguinii cu mersul lor pana in Palestina, de mult s-ar fi consumat Ice Age 3.

A treia problema, si asta ca s-o contrazic pe pseudoistoria este ca pinguinii n-au fost salvati la potop, pentru ca pe vremea aceea stateau mai mult in apa decat pe gheata sau uscat, deci n-avea rost sa ocupe locul in corabie, deoarece porcul, despre care se spune ca va zbura atunci cand pinguinii vor rumega, cu siguranta ca nu stia sa inoate, deci el avea prioritate.

Concluzia: Pinguinii n-au existat niciodata! Este proiectia neuronala a mitulului arhetipal al omului care se deplaseaza constant spre marea provocare a vietii ca sa depuna niste oua fragile si vulnerabile in speranta ca astea intr-o zi vor invata sa zboare ca sa nu-si mai toceasca talpile muncind in Palestina la cules de struguri si sa astepte in zadar o corabie care nu mai vine!

E.G. Whitemania

In sfarsit am apucat sa vad si eu emisiunea cu pricina. Foarte buna si echilibrata prezentare avand in vedere subiectul abordat. Insa m-am amuzat foarte tare cand am descoperit urmatorul fenomen. Sub egida “Iudeii, intr’adevar, cer minuni si Grecii cauta intelepciune…” Edi a reusit sa supere ambele tabere. Pe de-o parte, fundamentalistii EGW, unii niste idolatrii cu acte-n regula, au fost deranjanti ca Edi nu-si pleaca genunchiul in fata marturiilor si nu se formalizeaza de stereotipurile secolului 19. Pe de alta parte, detractorii EGW au fost si ei vexati de abordarea “sectara” de care a dat dovada Edi fiindca nu se asteptau ca el in loc s-arunce statuia ca pe-o relicva, la groapa comuna a istoriei, a repus-o in circuitul public, la locul care i se cuvenea. N-au priceput ca Edi nu este jefuitor de morminte ci un arheolog onest.

Pacat ca in ciuda prezentarii nepartizane si-a comentariilor ulterioare ale invitatului nu s-a inteles ca tema nu poate fi abordata maniheist si ca are multe nuante. Or tocmai aceste nuante sunt singurele surse generatoare de clarificari si echilibru. Daca joci alba-neagra cu EGW sigur pierzi. Au grija cei din jur sa pleci de-acolo lefter. Ea n-a fost nici Snow White dar nici Darth Vader. Mai degraba un fel de Dorothy din The Wonderful Wizard of Oz pentru unii, sau un fel de Jiminy Cricket din Pinocchio pentru altii. Cert e c-a fost un personaj care nu poate fi lesne ignorat. Cine poate sa primeasca lucrul acesta sa-l primeasca, cine nu, sa citeasca Formula As!

Mamuți verzi pe pereți

Dac-as fi fundamentalist crestin as zice ca uciga-l toaca a pictat mamuti verzi pe pereti ca sa faca misto de noi. Dac-as fi activist secular m-as amuza de Adam si Eva care pozau nud pentru un pictorial in cartea Genezei. Problema este mai nuantata si nu poate fi abordata reductionist de genul, ori/ori. Asta este si tactica lui Dawkins, Harris si Hitchens in retorica lor. Argumentul circular este falacios prin natura lui, desi are spoiala unei logici punctuale.

Ce fac cu 30,000 de ani si unde sa mai incapa si Adam in pesterile alea cu benzi desenate? Nu-mi pun problema in felul acesta. Nu folosesc bastonul alb al literalismul orb cand citesc Geneza dar nici nu ma sprijin pe toiagul mitului lui Master Animal simbolizat in picturile rupestre.

Nu e cazul sa intram in detalii dar se stie ca cronologia biblica nu are caracter statistic ci mai degraba existential iar Moise probabil c-a avut motivele lui sa ignore cu desavarsire culturile anterioare si sa se concentreze mai mult pe noua cultura (pentru Moise noua) a lui Yahveh. Este reactia convertitului care priveste toate lucrurile ca o pierdere in comparatie cu pretul descoperirii lui Dumnezeu. Pavel spune treaba asta dar nici Moise n-a facut exceptie. Asa c-as putea sa-nteleg tacerea lui Moise si prezentarea inceputului dintr-o persectiva oarecum mozaica. Nu ma deranjeaza si este acceptabila in conditiile revelatiei personalizate.

Trebuie sa-i dam stiintei ce este al stiintei si religiei ce-i al religiei. Daca nici Hristos nu S-a ‘mpacat cu Cezarul, eu de ce as face-o?

Viziunea lui Beni Plesa

beni plesa 144 (de mii!)

Fratele nostru non-denominational de ziua-ntai e foarte simpatic de fel iar de-a lungul timpului ne-a tot incantat cu snoavele lui (te)ologice si (i)literare. Dar dintre toate asta mi-a placut cel mai mult, ca EGW a fost un fel de Fatimah pentru adventistii shiiti, si ca este venerata cu o piosenie demna de ziua a saptea. Asa e, are dreptate dar nu cred ca ea e de vina ci ingerul Gabriel. Eu cred ca este Cupidon sub acoperire care arunca sageti cu inspiratie la plesneala si cum te-a nimerit, cum incepi sa ai experiente si viziuni. Altfel nu se explica de ce tatal ei spiritual, Muhammad, a fost vizitat de Gabriel si cum bunicul lor si mai spiritual, Daniel a fost bantuit de acelasi inger. Trebuie a fie o legatura organica si paradigmica (sic!) iar legatura este foarte simpla: axa iudaism (Daniel) – islam (Muhammad) – crestinism (White) este completa si se poate purcede la cucerirea Americii! Numai dupa chestia asta se poate potoli si Gabriel din distrugerea tuturor religiilor lumii. Eu cred ca si Bush a fost vizitat tot de niste ingeri care i-au explicat treaba cu axa raului si i-au dat viziuni cu teroristi. Adevarul e ca fiecare cam avem pasarica noastra sau inger, ingerasul meu. Dar cred ca la fratele din Atlanta e putin mai complicat. Acolo s-au declansat ultimele evenimente din apocalipsa dupa Hitchcock. La el a venit stolul!

PS: ai grija la noapte sa nu te viziteze si pe tine duhul lui EGW (la voi nu-i problema, se crede in nemurirea sufletului) si sa te-apuci de maine-n ‘colo sa bagi citate din Marturii catre Oameni si Perspective. Si pune-ti si tichie-n cap ca sa nu-l ispitesti pe Gabriel la vreo noua viziune!

La ce e bun creierul?

Merci pt. apreciere, dar nu e meritul meu, asta vine din faptul ca Mama mea n-a fost membra a bisericii pina la pensie, in general cei din familia mea gindesc cu propriul creier si nu cu picioarele altora, iar MAJORITATEA PRIETENILOR MEI SINT DIN AFARA BISERICII SI DISCUT CU TOT FELUL DE OAMENI DIN TOATE CATEGORIILE SOCIALE. Toate astea ajuta pe ET sa ramina cu picioarele pe planeta!

Adevar grait-a sora de la balconul 34 care mi pare o prezenta foarte zburdalnica prin cartierul unde de obicei doar fratii se incumeta sa paseasca. Nu stiu cum s-a ratacit ea prin paduricea asta fara ca vreo cotofana binevoitoare sau vreun sconcs amabil sa-i sopteasca discret si parfumat ca inevitabil se va intalni si cu nenea lupul prin poenita, degizat in culegator de folclor si mituri telurice. Un asemenea mit l-a descoperit unchiul grigorie, in stare pura si nealterata, la verisoara lui Spielberg, un mit despre spiritul gregar la vietatile de ziua a saptea din regiunile cu relief campios din stepa mare a Baraganului. Gaite sapientiale si bursuci moralisti mai intalnesti prin tufisuri dar pupeze sentimentale si curci metafizice, poate doar in arca lui Noe!
Efectul de refulare este vizibil si maxim atunci cand in “descriptio ecclesiae” personajul lui Spielberg se refugiaza intr-un norisor de anamneza ca explicatie irefutabila a discernamantului nativ ce-l caracterizeaza. La asta s-ar mai adauga si unele puseuri de dialectica populara prin care reuseste inevitabil sa generalizeze artistic in ciuda defrisarii masive a culturilor de obiectivism si echidistanta.

Continuă lectura