Neliniști gramaticale

In ce situatii imperativul verbului ´a fi´ se scrie cu un i si cand se scrie cu doi de i ?” (de la un nepoțel rătăcit pe melegurile mănoase ale internetului)

Klaudelu’ lu’ bunelu’ pentru ce mă ispitești? Cum scrie-n gramatica aia de a V-a? Cum citești în ea? Întrebarea ta are nuanțe de pleonasm, știai? “A fi” se scrie cu doi “i” doar în cazul imperativului afirmativ, “Fii deștept că țara geme!” și-a conjunctivului prezent (ăla care-ncepe cu “să”…), “Tu să fii sănătos”. În rest se scrie c-un singur “i”, indiferent dacă-i la afirmativ sau negativ. Există o excepție în cazul imperativului negativ: aici de suparată ce e, formei ăsteia negative îi cade un “i” de la atâta enervare, și va arăta cam așa, “Nu fi papagal!” Însă dacă intervine vreo situație în care apare forma conjunctivul prezent la negativ, atunci, paradoxal, asta își revine brusc din suparare și-și culege “i-ul” de pe jos și va arata așa, “Vreau să nu fii fățarnic”. Cam asta-i regula de bază. And by the way, unchiul grigorie nu face corecturi pe text de dragul gramaticii ci doar de dragul contrazicerii, înțelegi? Așa că-n spatele unor corecții gramaticale s-ar putea să se ascundă unele existențiale. Vai de păcatele mele, ca doar nu mă bântuie duhu’ lu’ Pruteanu ca să am obsesii d-astea morfologico-gramaticale! Și mai ales la etatea mea…

PS: pentru că-n ultima emisiune n-am gasit nimic vrednic de comentat, d-asta m-am apucat de gramatică…

Anunțuri

Un gând despre „Neliniști gramaticale

  1. Saraca de ea! E mutilata prin predici, emisiuni sau prin cotloanele articolelor vestitoare de bine, promitand viata lunga si sanatoasa, aratand semnele vremilor si mai stie cucu ce se mai publica in numele „biznisului de ziua a saptea”. O doare, dar nu striga, saraca… Pentru ca la seminarele azeșe creierele se spala, nu se curăță, se invață limbile „viitorului” (in cer se va vorbi engleza, nu-i asa?) si limbile moarte ale unor popoare care inca mai zvacnesc in agonia finala a monedei unice sau in razboiul pentru cativa metri patrati de desert.
    Dar ea, saraca, nu prea e apreciata… E din tara lu’ peste, e veche, dar e vie, e vie in mijlocul unui popor care moare, un popor care o omoara, de la politic la administrativ, de la cler la manelist. Rar se mai intampla sa vina cate unu’ (aici felicitarile mele unchiu’ Grigorie) care incearca s-o panseze, s-o reanimeze, s-o oblojeasca pe ici, pe colo… Ca altfel ramanem fara ea, si e pacat…
    E dulce si suava si prin ea am primit primul cantec de leagan: limba română.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s