Și ne iartă pre noi puturoșii!

Tocmai când mă pregăteam să mâzgălesc un check pentru prăpăditul ăla de David Gates care mai are nevoie de vreo 2 milioane de parai ca să mai adauge încă una bucată piesă tv la colecția primavară-vară de televiziuni haute couture, cei doi cobitori invidioși pe prosperitatea altora numai ce-au lovit cu ciocanul necredinței peste deștele mele evlavioase, de-a început să-mi tremure mâna mai rău ca-n boala lui Calache, și-n loc să scriu cifre cu multe zerouri, iată ce litere aiurite se zbat spre disperare.

Deci prosperitatea nu-i de la Domnul ci de la domnu’ care-a scris Die protestantische Ethik und der ‚Geist‘ des Kapitalismus și care ne-a învățat că până nu muncim ca dracii care știu că mai au puțină vreme, nu pupăm în vecii vecilor Merțan clasa E sau căsoi cu swiming pool în Hinsdale sau Palm Springs. Acum am și eu o întrebare pentru cei doi frați întru adevăr: oare cum se explică faptul că muncitorii penticostali sunt mai binecuvăntați bănește de duhul kapitalismului în vreme ce proletarii adventiști se mulțumesc doar cu darurile spirituale, dintre care cel mai mare este dragostea? Deci pe ei cine-i binecuvântează? Văd că deja s-a promulgat în emisiune decretul că Dumnezeu nu se implică materialicește în viața individului ci doar spiritualicește în salariul acestuia. Dumnezeu îți dă, (mă rog, e doar o metaforă…) doar cât să nu crăpi de foame și să turbezi de sete. În rest tot ce vine peste aceasta, este de la diavolu’. Acum și Leviatanul ăsta, cât să mai dea și el că s-a subțiat bugetul rău de tot; a băgat reduceri de salarii, personal, pensii și alocații de-ncepe lumea să strige de fericire la Dumnezeu!

Și-atunci de unde vine capitalismul? De la Domnul, de la diavolul, sau de la Michael Moore? Sunt de acord că ce-și face omul cu mâna lui lucru manual se numește și că prosperitatea vine pe bază de ascultare strictă de litera credit cardului, da’ parcă la Evanghelie nu scrie că bunul Dumnezeu îi binecuvântează și pe ăi buni și pe ăi răi? Și-atunci de ce ăia ai întunericului o duc pe alocuri mai bine ca băieții-n salopete albe? Cică-ar fi mai deștepți cu câteva minute? Deci dacă Domnu-i laudă pentru prosperitatea lor materială, atunci ar trebui să ne aprecieze și pe noi măcar pentru bogăția spirituală. Aiurea, da de unde, cică suntem săraci, orbi și goi! Eu zic să ne reprofilăm și să ne apucăm serios de afaceri. Dacă nu reușim să fim ambasadorii cerului macăr să ne dăm la pace cu vameșii pământului.

Totuși n-am înțeles de ce domnul predicator vede marxiști peste tot și nici de ce domnul profesor se obsedează pe sine cu tele-evangheliștii americani texani când problema-i chiar în ograda dieteticilor de ziua a șaptea. Fratele neprosper Edi a punctat foarte bine când a scăpat ideea cu reforma sanitară pe câmpul de luptă cu medicamente necompensate. Așa e, mulți stimați frați și iubite surori au dat în patima sănătății și așteptă să-i binecuvânteze Domnul cu încă vreo 15 ani de viață dacă iau salatele de la gura iepurașilor și consumă hrană crudă fără foc! Doamne ferește și apără! Acuma și focul e aliment, pardon, element necurat? (Lasă că de dietă și hrană am să mă ocup special într-o cronică viitoare.)

Că tot veni vorba de hrană, cheltuieli, salariu, nici n-ai cum să ocolești subiectul duios al zecimii. Aici teologia este foarte contabilă. Procentul câștigător este anticipat cu emoție sfântă-n fiecare lună atunci când plicul minune reușește să transubstanțațieze o hârtie imprimată cu chipurile necurate ale cezarului într-o binecuântare garantată de banca centrală a Domnului. Se spune că-n clipa-n care mânuța bătătorită și bronzată de soarele necruțator al Andaluziei revarsă-n coșuleț monezile sau bacnotele cele prea lumești, exact atunci binecuvântarea specială a cerului te-mpresoară subit și pleci acasă complet îndreptățit. Nu credeți? Întrebați-l pe fratele Tetzel!

Așa că Evanghelia asta a prosperității n-are treabă nici cu marxiștii lui Edi, nici cu capitaliștii lui Moore sau evangheliștii lui Cezar ci doar cu prostia maselor care vor să se îmbogățească pe spinarea Domnului. E o altă formă de ajutor social-spiritual pentru cei care-s certați cu munca dar împăcați cu Domnul. Că Domnu-i bun și iubitor și nu ia dobandă, nu te omoară cu ratele, nu ia comisioane de neam prost, nu pune ipotecă, nu te execută silit și nici nu mai cere binecuvântarea-napoi ci dă cu mână largă la toți milogii de pe fața pământului iar banca Lui nu dă faliment niciodată. Atunci n-ar trebui să muncim mai puțin și să ne rugăm mai mult? Că Domnul iubește copiii cuminți…

Hai sictir! La muncă, nu la întins mâna! C-așa scrie la sfânta evanghelie. Doamne iartă-ne pre noi puturoșii!

Anunțuri

7 gânduri despre „Și ne iartă pre noi puturoșii!

  1. am citit undeva un experiment interesant, probabil l-au mai citit si altii.
    Intr-o cusca s-au pus un nr de cimpanzei cu o banderola rosie si un cos de babane undeva deasupra. de cate ori cimpanzeii atentau la cos, erau stropiti cu furtunul de pompieri, cu apa. Curand au renuntat la ideea de a se infrupta din banane. atunci a fost introdus in cuisca un cimpanzeu cu banderola verde si scos unul din cei cu rosu. cum a atentat la cosul cu banane, ceilalti au sarit pe el si l-au convins ca va fi vai de el daca face asta. interesant ca cimpanzeul n-a mai incercat sa ajunga la cos desi n-a fost stropit deloc cu furtunul. Experimentul a continuat pana cand toti cimpanzei cu banderola rosie au fost inlocuiti cu cei cu verde. Cosul cu banane era acolo , nimeni nu ravnea la el si nici un cimpanzeu cu banderola verde nu fusese stropit cu furtunul.

    am inghitit gogorita asta cu zecimea ani de zile.
    conform experimentului facut pe cimpanzei…..inca o sa o mai inghita cel putin o generatie.

  2. Ce sa zic. Am pierdut o noapte citind cam tot ce ai scris, si adevarul e ca scrii bine de tot.Ar trebui ca cei de acolo din SUA sa te invite si cred ca ar iesi un scandal monstru dar cu totul educativ pentru toate generatiile.
    Felicitari domnu Grigorie, scrie in continuare ca zici bine ce scrii. Astept cronica cu hrana, si poate daca ai timp si cea cu securisti, cartitele si pastorei ( emisiunea cu domnul Dumitrescu, cel cu dosarele)

    • Dragă Aussie, poate la tine in England se zice cheque. Aici in statul ăsta de red necks unde îmi fac eu veacurile se zice check. Dacă nu crezi take a look:

      „check 2 ( Brit. cheque)
      noun
      a written order to a bank to pay a stated sum from the drawer’s account : awarded a check for $1,000.
      • the printed form on which such an order is written.
      ORIGIN early 18th cent. (originally denoting a check stub): variant of check 1 , in the sense [device for checking the amount of an item.]”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s