Discrep, discrepare, disperare!

“Ma tem ca verbul “a discrepa” exista in uzul literar al limbii romane. Nu e retinut totusi in DEx, insa asta n-ar fi singura curiozitate a dictionarului.” Sertorius 54

Nu numiți discrepanță tot ce numește poporul acesta discrepanță; și nu vă temeți de ce se teme el, nici să nu vă speriați!” Cântarea Adjectivelor 8,12

Domnule Sertorius, sunt multe cuvinte folosite de poporul acesta care din varii motive nu intră în canonul sfântului vocabular. Adică sunt un fel de apocrife. Bune de citit dar nu sunt inspirate! Și nici recunoscute de soborul de la Academie. Așa că dacă nu veniți c-un “stă scris” ci doar cu tradiții populare din regiunea Castilla y Aragón, atunci chiar ar fi recomandat să vă temeți, dar cu temei. Deoarece explicația pentru care fratele mek folosește “a discrepa” iar înțelepciunea voastră prestează servicii de avocatură, este foarte simplă: e destul de posibil ca amândoi să vă faceți veacul prin Reino de España unde “discrepa” este la mare cinste atunci când vrei să transmiți morilor de vânt pe limba lui Don Quijote că nu ești de acord. Iar de-aici, de la a converti adejectivul ortodox (discrepanță) la credința verbului catolic (discrepa) nu-i decât un pas care se numește “a discrepa”! Adică există dar lipsește cu desăvârșire. Din DEX bineînțeles. Sigur că grigorie a priceput chiar de la început ce-a vrut să spună fratele mek. Dar cum eu lucrez cu materialul clientului, din doi mutanți gramaticali și-o amenințare cu boicotul, ce voiai să scot mai mult din acel comentariu? Lucrez și eu cu ce-am l-a ‘ndemână, vai de păcatele mele, că cine-și mai face astăzi costum la croitor? Poate doar Jiji și Juan!

Reclame

Repetent la religie

Pentru nepotelul Louix, cu drag, de la unchiu’ grigorie. Ce nu face unchiu’ lui pentru el?

„Cu cat un om e mai educat stiintific, cu atat mai mult tinde spre agnosticism sau ateism.”

Doamne fereste si apara. Uite cum ti-a iesit porumbelul pe gura, cu french fries cu tot. Asta-i din putu’ gandirii? Pai e frumos sa-i jignesti pe fratii tai teistii? Pe fratele Bacon, Galileo, Kepler, Pascal, Boyle (nu Susan…), Newton, Faraday, Babbage, Mendel, Pasteur, Kelvin, Planck, Descartes, Maxwell? Nu doar ca erau teisti dar cei mai multi, erau crestini, vai de pacatele lor de analfabeti si obscurantisti! Bine ca nu-i sufletul nemuritor ca daca-auzeau ei cum ii complimenteaza nepotelul lor, sa vezi ca te bantuiau la noapte ca pe Scrooge pentru ca le-ai jignit inteligenta si credinta. Dar de Lennox (nu, nu-i boxerul), McGrath, Peacocke, Polkinghorne, Prance, Ward, Collins, Townes, Stannard, Barbour, Dyson, Schaefer III, Bakker, Flew (asta a fost ateu pana de curand), Phillips, Heap, Houghton, Calvin (p-asta sa nu-l confunzi cu Klein, ala cu nadragii…) and so on, a auzit tineretea voastra? Ia mai dute matale-n vizita putin si pe la biblioteca, mai citeste si niste carti nu doar cioturi de pe sora Wiki, vezi cu ce se ocupa oamenii astia si apoi o sa te mai racoresti putin.

„Ceea ce nu pot accepta este faptul ca mii de ani oamenii au stat in bezna crezand ca au adevarul. Biblia este creatia oamenilor de la Geneza pana la Apocalipsa. Religia a ramas corigenta la toate capitolele. Putine lucruri bune ne-a adus.”

Nu, e clara treaba. Deci vorbeste duhul lui Dawkins prin tine ca Banel Nicolita prin Mihai Bendeac! Pai cum sa zica nepotelul asa ceva, ca religia nu ne-a adus nimic bun, si c-a ramas corigenta la toate capitolele? Ai citit si tu vreo carte despre Stiinta si Religie? Despre istoria dezvoltarii stiintei? In ce context a aparut? Pai pionierii stiintei n-au fost ei oameni ai lui Dumnezeu? Iar fratii Jezuiti in afara de intrigi mai faceau si niste stiinta. Gata, hai ca nu mai am rabdare cu tine. Ia pune tu mana si citeste “Religion and Science” de I. Barbour, “The Oxford Handbook of Religion and Science” de Z. Simpson si P. Clayton, “Galileo Goes to Jail and Other Myths About Science and Religion” de R. Numbers, “The Bible, Protestantism, and the Rise of Natural Science” de P. Harrison, “Science and Religion, 400 B.C. to A.D. 1550: From Aristotle to Copernicus” de E. Grant si “Science and Religion, 1450-1900: From Copernicus to Darwin” de R. Olson, fa-ti temele cu osardie si apoi vino pe-aici doar cand stii exact despre ce vorbesti. Altfel te lasa unchiu’ tau repetent pe tot anul, de nu mai pupi tu bursa niciodata!

„Las in incheiere cateva citate ale lui Carl Sagan, spre meditatia forumistilor: ‘Pretentiile extraordinare cer dovezi extraordinare”, “Nu poti convinge un credincios de nimic; credintele lor nu se bazeaza pe dovezi, ele se bazeaza pe nevoia adanc inradacinata de a crede.'”

Da, si care-i spilul? E doar o afirmatie a fratelui Sagan si atat. Intrebarea-i: ce fel de afirmatie este aceasta? Este una stiintifica sau una filizofica? Este obligatoriu sa fie adevarata? Daca este una stiintifica, atunci in buna traditie a oricarei stiinte respectabile, trebuie demonstrata. Daca nu poate fi demonstrata nu este stiintifica ci filozofica. Atunci ramane doar o afirmatie facuta de un om de stiinta nu de stiinta in sine, pentru ca stiinta in sine nu poate demonstra daca Dumnezeu exista sau nu. Nu are instrumentele necesare sa stabileasca asta pentru simplu fapt ca se afla in afara campului ei de observatie deoarece ea se ocupa doar de natural, nicidecum de supranatural. Deci afirmatia lui Segan este un wishful thinking sau o parere personala. Si-atunci cine are credinta oarba? Tu care crezi ad literam ce spune Sagan, pentru ca n-ai nevoie de dovezi ca ce spune el este adevarat, deorece iti bazezi impresia “pe nevoia adanc inradacinata de a crede” ce spune Sagan fara sa verifici, sau eu care pun la indoiala tot, si care cer dovezi, inclusiv pentru credinta pe care o am?

Din ce-i făcut Bulă

Nu e cazul emisiunii asteia dar e cazul celei de dinainte (expresia Adam era cimpanzeu 98,5% m-a dat pe spate). Eu totusi sper ca a fost o gluma din partea fratelui Constantinescu, altfel ma intreb care e directia in care se indreapta…” – Ronin 175

Sigur c-a fost o glumă a fratelui Constantinescu. Toată lumea știe că dânsu-i foarte glumeț și c-o ține-n numa-n poante și miștouri de vreo doi ani încoace datorită crizei de la 50 de ani. Dovada categorică a ultimei glume, cea cu Bulă și cimpanzeul, este chiar mișcarea coregrafică a fratelui Ronin. A căzut pe spate. Asta-mi dovedește că bancul a fost glumă. De unde știu? E foarte simplu. Nici nu-i cazul s-apelez la pătrat ci doar la regula de doi timpi și trei mișcări. Dacă fratele Ronin ar fi căzut pe față asta-nsemna că revenea la poziția primară a primatelor din Miocen, un fel de cartier mai primitiv, (a nu se confunda cu comuna primitivă din Paris…), ceea ce-ar confirma, eventual, supoziția ca Bulă-i 98,5% cimpanzeu și doar 1,5% banană! Faptul că dumnealui a căzut pe spate (datorită restului de 1,5%) asta spulberă în mod aprioric teoria procentelor hominide și demonstrează fără putință de tagadă că omu-i lemn!

De ce-ntârzie femeia?

Ce veselie mare-i pe forumul asta, ca-n jocul ăla, flori, filme, fete sau baieti. Foarte interesante comentariile, pline de testosteron si adrenalina, si care trateaza femeia cu o asemenea acuratete radiografica incat doar costita afumata lui Adam se mai vede la microscop. Asta este concluzia carturarilor de pe aici, femeia este o caricatura de barbat. Este smocul din subratul lui, firul alb din freza si unghia lui inegrita de ciocanul indoielilor. Intr-un cuvant, ea este o rulota parcata aiurea in viata lui dar legata de ștanga atunci cand se deplaseaza sau acoperita de prelata atunci cand stationeaza. Si asta ca sa nu i se vada șasiul sau capetele de bara de catre mecanicii care mesteresc aiurea prin parcari si pe sub rampe…

Dar sa lasam invataturile incepatoare ale acestei lumi si sa ne ocupam putin de cei mai talentati baieti din aceasta cuvioasa platforma masculina, cei care s-au remarcat prin barbatia lor in lupta impotriva feminismului deocheat si decoltat. Mi-a placut de Daniel, baiatul cu retina sensibila, care stocheaza imagini deocheate pe hard-creierul lui timp de 40 de ani. Presupunand prin perspicacitate ca e trecut putin de 40 de ani, asta inseamna ca el mai are inca imaginea papusii cu care se juca la inceput, deci iata o posibila asociere freudiana dintre subconstientiul cu desene si papusi si constientul cu surori si fuste. Da, cred ca-l inteleg, e nasol sa fii bantuit timp de 40 de ani de toate aceste imagini horor, ca Ronin de iezuiti, Plesa de EGW si Vanghelie de predicat.

Mai este un baiat istet, un adevarat detector de ineptii, care se ingramadeste pe langa niste paranteze, si care le stie mai bine ca Edi, care oricum le stie pe toate. Baiatul asta cred ca a copilarit pe la Qumran, facea baie in fiecare zi si scria manuscrisele de la Litera Moarta si alunga femeile din comunitate cu ajutorul lui Pavel si Paul (Negrut). E ceva de speriat cat de exact este el, baiatul pro, in exegezele lui neconfesionale. El a cronometrat cu Carbon 14 si a aflat ca Eva a fost facuta dupa Adam la cateva ore distanta. Deci asta inseamna ca Adam este mai mare ca Eva cu cateva ore, deci trebuie sa-i spuna nenicule, jupane, coane sau bibicule si prin urmare ea trebuie sa se tina la distanta de cateva ore de el toata viata. Acum imi explic eu de ce femeile intarzie mereu la intalniri. Au ramas cu ceasul in urma, pe stil edenic, si nu mai pot recupera eroarea asta cronologica nici in miliarde de ani lumina. Noroc cu ucenicul lui Steinhardt pentru ca altfel credeam ca femeile intarzie intentionat ca sa-si arate muschii…

E de apreciat osardia cu care se cazneste el sa faca ascultare intru adevarul pravoslavnic si anume ca miruirea femeii se va savarsi doar daca isi va tagadui imbisericirea ei si se va dedica naframei si proscomidiei. Sau ca sa le traduc celorlalti colegi, ideea ieromonahului fara confesiune este ca femeile nu pot fi pastor pentru ca toate posturile sunt deja ocupate de cei care s-au nascut cu cateva ore mai devreme! Si uite asa, cu tamie, aghiasma si bocete sa le afurisim la canalul proscomidia-navodari unde sa astepte in afurisenia lor pana se vor decolora ca bomboanele pe coliva. Asa ca fiul popii si ipopsifiul ploii, lupta-te lupta cea buna a isihasmului si trimite-ne si noua o vedere de pe muntele (p)Athos unde doar țapii marturisitori pot sa dea lapte, sa faca smantana si sa bloguiasca. Mare paranteza!

This is Sparta!

Domnule Sertorius ma dezamagesti! Ai ramas fara cartuse si-ncepi sa lovesti cu patul pustii? Ma simt jenat sa-ti repet ca-n spatele amabalajului elegant si sclipitor pe care-l afisezi, deseori se ascunde tridentul si plasa gladiatorului. Nu-ti sade bine in postura justitiarului; n-ai stofa de serif. Ai coborat din Olimp si ti se pare ca lumea-i stramba iar locuitorii-s orbi? Nu mai vorbi de lehamite cata vreme iti sorbi ceaiul in casa aristocratului. Nu poti iesi pe ulita in ghetre si-apoi sa te feresti de noroi. Mai incerca si gumarii. N-o sa-ti apuna nici o steluta de pe epoleti.

Daca tot continui cu atitidinea asta de “am venit sa cer pamant si apa” s-ar putea sa dai de-un leonidas acolo unde te-astepti cel mai putin. Nu te mai lamenta atat ca nu te-a oprit nimeni sa gasesti sensuri si raspunsuri la problema raului. Succes la cercetare. Dar nu e cazul sa-i tamponezi frontal pe cei ce nu poarta centura doar pentru ca afiseaza lehamite fata de abordarea subiectului nu fata de subiect in sine. E regretabil ca n-ai inteles nuanta asta. De fapt problama de fond este alta si de obicei de-aici apar si diversele scantei: tu ai numai raspunsuri; noi mai avem si-ntrebari. Iar pentru placerea ta literara afla ca lehamitea mea superioara (de parca-ar putea fi si-una inferioara…) exprimata la numarul 57 era de fapt o intrebare. Te-a furat peisajul si n-ai observat borna kilometrica? This is Sparta!

Întâiul hrisov al lui grigorie către sertorie

Grigorie dupa Urechie, ales si chemat sa nu fie un cronicar de cuvinte desarte ce de dereptate, catre prea-’nteleptul Sertorie. Pace tie fiule!

Ma mir ca treci asa de repede de la adevarata intelepciune la speculatii si desertaciunile firii pamantesti, amagit de patimile raspunsurilor fara de-ntrebari. Regret ca nu citesti dincolo de litere, ironice sau serioase, si-mi atribui presupuse convertiri la unul din respectivele puncte de vedere. Punctul meu de vedere era si este ca nu am niciun punct de vedere, dupa cum ne-nvata sfanta traditia a evangheliei dupa postodernism. That’s the point! Si asta pentru ca nici nu exista vreun punct de vedere oricat ai incerca dumneata sau altii sa subliniati lucrul acesta. Nu de altceva, dar vine ieromonahul Ionica si ma paleste cu patratu’-n cap pana recunosc ca pana la urma tot venea l-a omorat pe siret…

Asa ca n-am inteles de ce te-ai simtit impilat si inciudat de afirmatiile nepotelului meu Louix. O avea si el pacatele lui, ca doar e tanar si zburdalnic dar aici a zis bine ce-a zis. Si daca unchiu’ lui e pentru el de ce te razboiesti matale cu protejatii lui grigorie? Atat dumneata, cat si domnul Luchian plus alti cucernici advocati va plasati inevitabil in pozitia precara a prietenilor sfantului suferind Iov. Adica stati si perorati despre problematica raului cautand ipoteze, argumente, teorii si raspunsuri care mai de care mai neverosimile si lipsite de realism. Eu glasuiesc ca-i mai bine sa renunti la biata teodicee altfel s-ar putea sa te mustre Cel de Sus. Or tocmai aici vine grigorie si postuleaza ca tocmai raspunsurile istorice sunt mai mult decat derizorii tocmai pentru ca sunt conditionate sa se sfarseasca-n spiritul prietenilor lui Iov, care mai de care incercand sa-i ia apararea unui Dumnezeu care n-are nevoie de aparare (daca chiar e Dumnezeu…) si nu lectura cucerniciilor noastre, care om fim noi dupa ureche dar nu suntem intr-una… Asa ca fratia ta ar face bine sa mai ceteasca o data sau de doua ori sfanta epistola a lui Iov catre toti prietenii lui moderni si postmoderni si cine nu stie daca nu o sa ai si dumneata o revelatie. Macar progresiva daca nu ad hoc. Teologia holocaustului se vrea o ramura filozofico-teologica in dezbaterea problema raului. Insasi titlul este funest. Da ma rog, conventional asa se numeste, Theologie nach Auschwitz si-ncearca sa raspunda unde a fost Dumnezeu prin perioada cu pricina. M-as mira daca dumneata sau domnul Luchian n-ati avea deja un raspuns la bagatela asta! Intre optimismul lui Paley si pesimismul lui Darwin prefer realismul lui Kant. Vai de pacatele mele, am inceput deja sa vorbesc ca un apucat, amagind fiind de flecariile lumesti si de boala cercetarilor fara rost si a certurilor de cuvinte din cari se naste pizma, clevetirile, banuielile rele, si zadarnicile ciocniri de vorbe.

Tu dar inteleptule Sertorie, fereste-te de intrebarile nebune si nefolositoare, fugi de poftele tineretii, fereste-te de vorbariile goale si lumesti pentru ca inaintarea ta pe forum sa fie vazuta de toti!

Lumile necăzute sau căzute-n cap?

Acum imi dau seama de ce nu m-a calcat vaporul zilele trecute pe cand traversam lacul michigan, pentru ca Dumnezeu era asa de ocupat cu salvarea tuturor marmotelor, papandailor si caprelor negre din muntii stancosi incat pur si simplu a uitat de mine… Deci textul din Ioan ar trebui inteles cam asa: “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu maidanezii din bucuresti incat a trimis-o pe brigitte bardot ca sa-i salveze de diavolul de basescu incat niciunul sa nu piara ci toti sa fie sterilizati.”

Vasazica, Dumnezeu are treburi mult mai importante decat sa stea cu ochii pe ratatul ala de Iov: recensamantul crocodililor din delta nilului, problemele de imigratie ale berzelor din sud-estul europei, rata natalitatii la sobolanii din new orleans, conflictul inter-animalic intre gazelele si leoaicele din kenia si tulburarile juvenile si recidiviste ale rechinilor din florida.

Domnul Luchian, haideti dom’le ca va rataciti cu Biblia-n mana si cu teologia sistematica-n buzunar. Pai cum sa fie raspunsul 4 cel mai biblic si mai neprihanit dintre toate raspunsurile? Deci care era raspunsul, ca l-am uitat? Asa, gata, mi-am adus aminte. Lumile necazute sunt grele de cap si-au nevoie de timp ca sa-nteleaga raul iar dupa aia au nevoie iar de timp ca sa-si revina din socul in care au fost datorita raului vizionat. Universul asta necazut pare mai rau decat publicul care se uita la filmele dementului ala de quentin tarantino, unde curge sange ca la abator. Stau si-mi pun intrebarea cam ce fel de locuitori populeaza planetele alea nevazutele din Univers de inca mai au chef dupa cateva mii de ani sa vada-n direct cutremure, razboaie, accidente, cataclisme si nenorociri. Cat as fiu eu de pacatos si-ntr-o ureche, nu pot sa ma uit la o scena d-asta gen gladiator pe viu in schimb fratii nostri klingonieni si romulani de ziua a saptea din quadrantul necazutilor, s-au uitat live la holocaust, katrina, haiti samd si-au zis, ‘vai de ei saracii!’ dupa care au continuat nestingheriti sa bea nectar si ambrozie. Parca n-as vrea sa fiu vecin cu unii d-astia care au nevoie de mii de ani sa pricepa care-i treaba cu sangele si durerea.

Iar bomboana de pe coliva a fost chestia ca noi n-am priceput evanghelia dupa apostoli ci p-aia dupa romantici. Suntem niste apostaziati care s-au abatut de la invataturile incepatoare ale acestei lumi, tragedia, comedia si sclavia si-a dat-o pe ereziile astea moderne cu fericirea, bunatatea si egalitatea. Si uite-asa asa, cu teoria asta frumoasa despre divina tragedie ne-ati vaccinat freudian si inevitabil ne-ati trimis in islam, adica-n acceptarea neconditionata a durerii si suferintei ca ingrediente necesare in planul de reintegrare a pacatosilor in structurile necazute. Unde-am mai auzit eu chestiile astea, ca lumea de-aici e doar valea umbrei mortii, ca n-ar trebui sa ne agitam pentru 80 de ani aici pentru ca ne-asteapta cel putin 3 miliarde dincolo si ca daca suferim cu stoicism si nu punem intrebari stupide lui Dumnezeu atunci o sa primim cununa vietii? Gata, mi-am adus aminte, la Lucian Cristescu. Nu stiu cum se face ca cei care predica treaba asta sunt cei mai romantici din romanticii posibili!